Seria de dosare înregistrate la Judecătoria Bistrița prin care se cere poprirea pe salariile încasate de la Supercom pentru recuperarea datoriilor a început în 2024. Zeci de dosare au fost deja înregistrate, iar în cele mai vechi dintre ele, instanța s-a pronunțat deja.
Unele bănci, puține ce-i drept s-au constituit parte în aceste procese, iar majoritatea au apelat la firme de recuperare a creanțelor. Se pare că oamenii au împrumutat diverse sume din bancă și nu au mai achitat ratele.
În unele cazuri s-a pus problema inclusiv a amendării „terțului poprit”, în cazul acesta Supercom, care era angajatorul acestor oameni. Instanța, însă a respins această solicitare:
„Admite cererea având ca obiect „validare poprire”, formulată de creditoarea I L, în contradictoriu cu terţul poprit S S.A. şi debitoarea XX. Validează poprirea înfiinţată în cadrul dosarului de executare nr. (…)/2022 al BEJ M.M. asupra sumelor de bani datorate de terţul poprit debitoarei XX, prin adresa de înfiinţare a popririi din data de 22.11.2023. Obligă terţul poprit la plata lunară din venitul net pe care îl datorează debitoarei către creditoarea I L în concordanţă cu dispoziţiile art. 729 Cod procedură civilă, până la concurenţa sumei de 20.702,6 lei. Respinge cererea de amendare a terțului poprit. Obligă terţul poprit să achite creditoarei suma de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată”, este una dintre sentințele date de Judecătoria Bistrița.
Băncile au de recuperat zeci de mii de lei de la angajații Supercom
Unii angajați ai Supercom s-au trezit dați în judecată și cu salariile poprite pentru sume absolut derizorii. Un angajat, de exemplu, a fost dat în judecată pentru o datorie de doar 330 de lei. Altul s-a trezit cu salariul poprit pentru o datorie de 2.900 de lei, iar altul pentru o datorie de 2.770 de lei.
Sunt și cazuri în care angajații Supercom trebuie să dea înapoi băncilor zeci de mii de lei. Unui angajat i se ia o treime din veniturile lunare, pentru o datorie de 23.200 de lei. Altul trebuie să restituie peste 10.000 de lei, iar altul 19.400 de lei.
În toate cazurile, instanța a respins amendarea „terțului poprit” și anume a angajatorului Supercom. A stabilit, însă, în unele cazuri cât să li se ia oamenilor din salarii. În cazul unui cuplu, care datora unei bănci 6.900 de lei, instanța a stabilit să li se ia lunar o treime din venituri.
Cea mai mare datorie pentru care băncile au cerut executarea silită și poprirea pe salariu și au și obținut-o este de 30.000 de lei. Mulți angajați s-au împrumutat la bănci, însă cei mai mulți la instituții financiare nebancare (IFN), care funcționează în afara sectorului bancar tradițional și care oferă procese de creditare mai rapide, însă costurile sunt mult mai mari.
Unii au câștigat în instanță, iar băncile n-au putut face poprire pe salarii. Este și cazul unei femei, în cazul căreia instanța a „desființat” poprirea înființată în dosarul execuțional din 2023:
„Respinge ca neîntemeiată cererea de validare de poprire formulată de creditoarea I LTD în contradictoriu cu terţul poprit S S.A. şi intervenientul forţat (…). Desfiinţează poprirea înfiinţată în dosarul execuţional nr. (…)/2023 al BEJ Mărgineanu Viorel Victor Daniel prin adresa din data de 10.05.2024, în privinţa terțului poprit”, a decis Judecătoria Bistrița, în toamna lui 2024.
Aceasta nu este singura astfel de sentință dată de Judecătoria Bistrița. La mijlocul anului trecut, Judecătoria Bistrița a respins o altă astfel de cerere. Se pare că recuperatorii de creanțe nu au mers mai departe și n-au atacat această hotărâre. Probabil nici suma de recuperat nu era consistentă.
Unele datorii sunt vechi și de un deceniu! O firmă de recuperat creanțe încearcă să pună în aplicare un dosar execuțional din 2016. Datoria respectivă ajunge la 15.700 de lei.
Multe dintre dosarele înregistrate în 2025 încă nu au o soluție, deși a trecut și un an de la înregistrarea cauzelor. Cum funcționează sistemul? Executorii judecătorești apelează adesea la firmele de recuperare creanțe pentru a recupera datoriile sau chiar băncile și IFN-urile cesionează datoriile către aceste firme.
În timp ce executorii judecătorești sunt ofițeri publici care pun în executare titluri judecătorești, firmele de recuperare sunt entități comerciale care cumpără datorii.
Mulți debitori contestă executările silite pornite de firmele de recuperare, argumentând că acestea nu au dreptul să acționeze direct. De altfel multe executări silite demarate de firmele de recuperare au fost considerate nule, adesea din cauza lipsei autorizării sau a taxelor neachitate.
Supercom Bistrița are 400 de angajați, dintre care 50 sunt nepalezi!
Supercom SA, compania mama, avea în 2024 aproape 3.300 de angajați în întreaga țară. Societatea comercială se ocupă de colectarea deșeurilor în mai multe județe din țară: Bistrița-Năsăud, Cluj, Hunedoara și Dâmbovița.
Sucursala de la Bistrița, care operează în toate unitățile administrativ teritoriale din Bistrița-Năsăud este condusă de fostul viceprimar și city-manager George Avram. La Bistrița lucrează 400 de oameni, dintre care 50 sunt nepalezi. Supercom Bistrița are în dotare 90 de mașini speciale pentru această activitate.
Prin dotarea Direcției de Infrastructură și Servicii cu utilaje noi, dedicate în special părții de curățenie și întreținere spații verzi, Primăria Bistrița pare să ia în propriile mâini sarcina de menținere a curățeniei în oraș.
Primarul Gabriel Lazany a declarat, de curând că nu e prea mulțumit de activitatea Supercom: „Spun sincer că nu văd o capacitate a operatorului de salubritate să țină orașul la nivelul de curățenie pe care mi-l doresc”.
Directorul Supercom, George Avram a dezvăluit, pentru propolitica.ro, un alt detaliu interesant: contractual municipalității cu operatorul de salubritate ar fi expirat de doi ani, iar prestările Supercom s-ar baza pe acte adiționale.
Mai mult, George Avram dă vina pentru praful și mizeria din Bistrița pe multiplele șantiere deschise în oraș și pe mașinile care duc noroiul și praful în întreg orașul.
Andreea Radu