Aproape jumătate dintre părinții români care lucrează în străinătate nu vor petrece sărbătorile pascale în țară, alături de copiii lor. Datele unui studiu realizat de Salvați Copiii România arată că 45% dintre părinții aflați peste hotare nu vor reveni acasă de Paște, în timp ce 38% spun că vor face eforturi să ajungă în țară, cel mai adesea din motive financiare.Cercetarea sociologică, realizată în a doua jumătate a anului 2025 în rândul beneficiarilor programelor dedicate copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate, evidențiază dimensiunea unui fenomen social care afectează profund viața de familie. Părinții incluși în studiu sunt plecați, în medie, de aproximativ șase ani, iar în multe cazuri lipsesc dintr-o perioadă importantă din copilăria celor mici, în special în anii de școală primară și în perioada preadolescenței. Specialiștii atrag atenția că, atunci când plecarea părintelui are loc foarte devreme după nașterea copilului, există o probabilitate mai mare ca această absență să se prelungească pe o durată mai lungă, iar refacerea legăturilor emoționale dintre părinte și copil devine tot mai dificilă.Datele anchetei arată că 13% dintre tații plecați în străinătate și 24% dintre mame sunt unici întreținători ai familiei. De asemenea, 22% dintre părinți au plecat împreună cu partenerul de viață, situație întâlnită în cazul a 11% dintre tați și 37% dintre mame. În ceea ce privește îngrijirea copiilor rămași în țară, majoritatea taților plecați, respectiv 72%, își lasă copiii în grija partenerei de viață, de regulă mama. În cazul mamelor plecate la muncă în străinătate, situația este diferită: doar 37% își lasă copiii în grija partenerului, în timp ce 62% se bazează pe bunici. Femeile apelează la rude într-o proporție de două ori mai mare decât bărbații. Motivația principală a migrației economice rămâne nivelul redus al salariilor în raport cu nevoile familiilor. Studiul arată și o diferență importantă între femei și bărbați: procentul femeilor care declară că nu și-au găsit un loc de muncă în România este dublu față de cel al bărbaților, ceea ce evidențiază nevoia de oportunități profesionale pentru femeile cu nivel mediu sau scăzut de educație.Fenomenul are consecințe vizibile asupra copiilor. Deși majoritatea copiilor comunică zilnic cu părinții plecați, 17% vorbesc cu aceștia o dată la două-trei zile sau chiar mai rar. Aproape un sfert dintre părinți, mai exact 24%, consideră că relația cu copilul lor s-a răcit semnificativ de la plecarea în străinătate, iar 59% spun că lipsa timpului petrecut împreună este cea mai resimțită de copii. Semnele de distanțare emoțională sunt frecvent observate în comportamentul celor mici. În aproape jumătate dintre cazuri, părinții remarcă faptul că aceștia devin retrași, temători sau indiferenți, iar peste o cincime dintre copii manifestă agresivitate. În 19% dintre situații, copiii prezintă simultan mai multe dintre aceste comportamente negative. Cu toate acestea, doar 9% dintre copii au beneficiat de consiliere psihologică după plecarea părinților în străinătate. În plus, 59% dintre părinții cu copii aflați în sistemul de învățământ recunosc că nu mențin o legătură directă cu școala acestora. Contactul este mai frecvent în cazul mamelor decât al taților și crește odată cu vârsta copiilor. Profilul respondenților indică faptul că majoritatea provin din mediul rural, în proporție de 63%, în timp ce 37% locuiesc în mediul urban. Peste jumătate dintre părinți au studii liceale, iar aproape o treime au cel mult zece clase.În fața acestor realități, Salvați Copiii România a extins programele dedicate copiilor rămași acasă în urma migrației economice. Până în prezent, aproximativ 30.000 de copii și adulți au beneficiat de sprijin, dintre care 5.400 cu susținerea Pepco România. Activitățile includ consiliere psihologică, suport școlar și acțiuni menite să consolideze legătura dintre părinți și copii. În cadrul noilor programe, copiii și familiile din șase județe – Suceava, Iași, Vaslui, Mureș, Hunedoara și Dâmbovița – vor fi integrați în servicii complexe de sprijin psiho-socio-educațional. Totodată, campania „Împreună totul este mai bine!” continuă prin organizarea de caravane de informare în mediul rural, activități de conectare între copii și părinți și workshopuri dedicate cadrelor didactice.Președintele executiv al organizației, Gabriela Alexandrescu, atrage atenția asupra gravității fenomenului, subliniind că absența părinților lasă urme adânci în dezvoltarea emoțională a copiilor, mai ales în perioadele de sărbători, când lipsa acestora este resimțită cel mai puternic. La rândul său, Raul Ciungu-Iordate subliniază că migrația economică a părinților rămâne unul dintre cele mai dureroase fenomene sociale din România, cu efecte asupra copiilor, familiilor și societății în ansamblu. Serviciile dedicate copiilor cu părinți plecați în străinătate sunt dezvoltate încă din anul 2010 și sunt disponibile în București și în 12 județe din țară. În centrele de zi, echipe formate din psihologi, asistenți sociali și cadre didactice oferă consiliere, sprijin educațional și activități de socializare, dar și programe de educație parentală pentru adulți.De-a lungul timpului, peste 140.000 de persoane au fost informate cu privire la impactul plecării părinților asupra copiilor rămași acasă, iar legislația națională a fost completată cu prevederi speciale privind protecția acestora, actualizate cel mai recent în anul 2022.
Cristina ANDREI