În seria „Astăzi despre” din Ziarul de Vrancea, readucem în atenție destinul excepțional al unei românce care a onorat două culturi – cea română și cea franceză – și care a lăsat moștenire Academiei Române majoritatea averii familiei Văcăreștilor. O boieroaică erudită, formată între România și Franța: Elena Văcărescu. Scriitoare, diplomat și militantă pentru Marea Unire. A lăsat prin testament Academiei Române cea mai mare parte a averii Văcăreștilor. Prima femeie membru de onoare al Academiei Române
Elena Văcărescu (n. 21 septembrie 1868, București, România – d. 17 februarie 1947, Paris, Franța) a fost o scriitoare română stabilită în Franța, membră de onoare a Academiei Române, laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze. A avut o bogată activitate politică și literară la Paris . A tradus în limba franceză din poeziile lui Eminescu, Blaga, Goga, Topârceanu, Minulescu, Vinea
La 17 februarie 1947 se stingea la Paris una dintre cele mai puternice personalități feminine ale culturii române: Elena Văcărescu – poetă, prozatoare, diplomat și prima femeie primită ca membru de onoare al Academia Română.
Elena Văcărescu s-a născut la București la 21 septembrie1864, într-o foarte veche și vestită familie de boieri, care a marcat literatura română încă din epoca pașoptistă. Este poetă, prozatoare, autoare de piese de teatru de expresie franceză. Este fiica diplomatului Ioan Văcărescu și a Eufrosinei Fălcoianu, nepoată pe linie directă a lui Iancu Văcărescu („Familia din care scobor eu a fost familia de intelectuali cu deosebire a României de odinioară”; „Mama mea aparținea și ea unei vechi familii de boieri – Fălcoianii – prezenți în toate cronicele de altădată ale Valahiei”). Își petrece copilăria și adolescența la vatra Văcăreștilor de lângă Târgoviște. („Dintre toate locurile unde au viețuit poeții, Văcăreștii din Dâmbovița duc mai mult cu ei semnul unei ursite și vraja unei amintiri”). A avut o idilă cu viitorul rege Ferdinand, relație dezaprobată de Regele Carol I și de guvern. Primește o educație aleasă. Prin 1891 se află în Italia în exil, pentru ca după un scurt popas în țară, în 1895 să se stabilească definitiv în Franța, unde se distinge în viața literară pe mai multe planuri. Debutează în anul 1886 publicând la Paris volumul Chants d’Aurore (Cântecele zorilor), premiat de Academia Franceză. A tradus în limba franceză din poeziile lui Eminescu, Blaga, Goga, Topârceanu, Minulescu, Vinea
Copilăria și adolescența și le-a petrecut la moșia Văcăreștilor de lângă Târgoviște. Educația aleasă și talentul literar o conduc către Paris, unde debutează în 1886 cu volumul „Chants d’Aurore”, premiat de Academia Franceză.
Stabilită definitiv în Franța în 1895, Elena Văcărescu devine o figură influentă în mediile literare și diplomatice pariziene.
Militantă pentru Marea Unire și diplomat la Societatea Națiunilor
În timpul Primului Război Mondial, Elena Văcărescu a militat activ pentru cauza României și pentru realizarea Marii Uniri din 1918.
În 1919, este numită secretar general al Asociației Române pe lângă Societatea Națiunilor, funcție pe care o va deține timp de două decenii.
Pentru meritele sale, guvernul francez îi acordă distincția de Cavaler al Legiunii de Onoare, una dintre cele mai importante decorații ale Franței.
În 1925, devine membru de onoare al Academiei Române – prima femeie din România care primește acest titlu, un moment istoric pentru cultura națională.
Traducătoare a literaturii române în limba franceză
Elena Văcărescu a tradus în limba franceză poezii semnate de mari autori români precum:
Mihai Eminescu, Lucian Blaga,Octavian Goga, George Topârceanu, Ion Minulescu, Ion Vinea
Prin opera sa – volume de versuri, romane, memorialistică și teatru – a devenit un adevărat ambasador cultural al României în Occident.
Moștenirea lăsată Academiei Române
Elena Văcărescu a murit la Paris, la 17 februarie 1947, fiind înmormântată în cripta familiei Văcăreștilor din Cimitirul Bellu.
Prin testament, a lăsat majoritatea averii Văcăreștilor Academiei Române, un gest de profund atașament față de cultura română.
Critici precum Nicolae Iorga, Camil Petrescu sau Șerban Cioculescu au subliniat constant faptul că, deși a scris în limba franceză, Elena Văcărescu nu a fost niciodată despărțită de spiritul românesc.
Un nume înscris și pe planeta Venus
În semn de omagiu, un crater de pe planeta Venus poartă numele „Văcărescu”, confirmând anvergura internațională a acestei personalități.
Alături deMartha BibescușiAnna de Noailles, Elena Văcărescu a reprezentat un fenomen cultural unic, punte între România și Franța.
17 februarie – o zi de reflecție culturală
Pentru cititorii din Vrancea și din întreaga țară, 17 februarie rămâne data la care ne reamintim de o româncă ce a scris în franceză, dar a gândit și a simțit românește.
Ziarul de Vrancea continuă să aducă în atenție personalități care au contribuit decisiv la afirmarea culturii române în lume